PIB supraponderal, alimentat cu bani publici

Varujan Vosganian: „Deficitul bugetar este bun daca vrem sa avem crestere economica“

Cresterea economica din 2007 s-a plasat la 6%, in circumstantele in care analistii din banci au estimat o majorare a PIB, in medie, cu 5,7%. Cresterea PIB cu 6,6% in ultimul trimestru al anului a constituit, la randul sau, o surpriza, in conditiile in care niciodata in ultimii cinci ani rezultatele din perioada octombrie-decembrie n-au fost superioare celor din intervalul iulie-septembrie. Sa vedem deci ce i-a indus in eroare pe analistii din Romania.
Institutul National de Statistica urmeaza sa comunice miercuri, 12 septembrie, datele detaliate privind elementele care au contribuit la cresterea PIB. Acestea pot fi insa cunoscute mai repede consultand site-ul oficiului de statistica al Uniunii Europene - Eurostat -, acolo unde INS le-a raportat deja. Contributia ramurilor la cresterea PIB releva in ultimul trimestru un salt de o treime a sectorului constructiilor comparativ cu trimestrul anterior, injumatatirea influentei negative a agriculturii si conservarea avansului serviciilor. Acestea au reusit sa compenseze contributia in scadere a industriei si a taxelor pe produs. Daca adunam in contul trimestrului IV serviciile (+3,6%), constructiile (+3,4%), industria (+0,8%), taxele pe produs (+0,1%) si scadem agricultura (-1,3%), rezultatul da fix 6,6%. Acelasi exercitiu se poate face in privinta PIB-ului anual: servicii (3,5%), constructii (2,4%), industrie (1,2%), taxe pe produs (0,2%) minus agricultura (1,3%) egal 6%.
Asadar, serviciile si aproape in egala masura constructiile au consolidat si majorat cresterea economica in trimestrul IV 2007 la un incredibil 6,6%. Daca ne uitam pe componentele
sectorului „servicii” - clar evidentiate de Eurostat -, constatam ca subgrupa comert cu amanuntul a fost cea care a crescut cel mai mult
si acest lucru are legatura directa cu majorarile de salarii din octombrie, cu cresterile de pensii din noiembrie, dar si cu extensia semnificativa a creditului (de la 27% din PIB in 2006, la 37% din PIB in 2007).
Vorbind strict de salarii (care au impins serviciile) si constructii
(care si-au majorat cu o treime influenta fata de trimestrul III), este greu de crezut ca avansul sensibil putea avea loc in lipsa cheltuirii sumelor mai mari colectate de buget in 2007 si suplimentate cu deficitul bugetar realizat practic in lunile noiembrie-decembrie. De altfel, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, confirma faptul ca asta a si fost optica Guvernului: „Deficitul bugetar este bun daca vrem sa avem crestere economica”.
Deci ceea ce nu au luat in calcul analistii din banci au fost „stimulentele” din bani publici, pentru ca nimeni nu poate sti - in lipsa unei strategii bugetare multianuale - ce are de gand sa faca statul pe ultima suta de metri pentru a da lovituri de imagine.

Industria - ruda saraca
Mai trist este ca dupa un prim trimestru in care industria a avut o contributie dubla la PIB comparativ cu sectorul constructiilor, in trimestrul IV 2007 contributia ramurilor manufacturiere la PIB a mai reprezentat doar o treime din cea realizata de developerii de imobile. La nivelul intregului an 2007, constructiile au inregistrat o influenta dubla in PIB comparativ cu industria, ceea ce constituie o premiera. Niciodata pana anul trecut constructiile n-au reusit sa aiba o contributie la PIB peste cea a industriei!
Si totusi cum se explica faptul ca industria a inceput cu dreptul anul 2007 (+2,1% contributie la PIB) si l-a terminat in corzi (+0,8%)? Fiscalitatea si bugetul sunt cele care au facut schimb de contributii la cresterea PIB intre industrie si constructii. Simplificarea procedurilor legate de TVA a lasat la 1 ianuarie 2007 - data intrarii in UE - mai multi bani la dispozitia companiilor
. Fluxul suplimentar de lichiditate a dinamizat cifrele de afaceri, iar majorarea valorii adaugate s-a materializat intr-un supliment de profit si de venit salarial. Numai ca pe 15 aprilie Guvernul a decis reintroducerea TVA in vama si atunci avantul luat de industrie in primul trimestru a fost franat. Industria importa materii prime din afara UE si deci e firesc sa resimta lovitura, constructiile si comertul utilizeaza preponderent marfuri de import care provin din spatiul comunitar. Pe langa asta se mai interpun salariile si comenzile de stat finantate din bani publici sau creditul si rezultatul da 6% crestere economica facuta din constructii si servicii.
Ca Romania, pentru 6% crestere economica, are nevoie de un deficit extern de 14% din PIB, pe cand Poloniei si Ungariei - pentru acelasi nivel de crestere - le sunt necesare doar 3,5% din PIB, nici nu conteaza. Important e ca economia creste. Ridurile de pe fruntile investitorilor se destind odata cu scaderea cursului de la 3,78 la 3,68 lei/euro. Sunt aceiasi straini care par sa fi uitat ca PIB-ul s-a marit tocmai pe seama „viciilor” care i-au facut sa se incordeze anterior: deficit bugetar, inflatie, depreciere, deficit de cont curent.

Ionut Dumitru, economist-sef Raiffeisen
Bank: „Daca excludem agricultura observam ca avem, in continuare, o economie care creste peste potential si creeaza presiune pe inflatie si deficitul de cont curent“