Cum a împuşcat Atanasiu francul cu pistoalele Armatei

Cît a fost ministru la Armată, Atanasiu şi-a apărat nevoile şi neamul. Cu arma în mînă chiar. Mai precis, şi-a apărat nevoia de a-şi face contul cît mai gras şi neamul cît mai bogat. Iar "arma din mînă" nu e o metaforă: Atanasiu a folosit pistoale Glock. Care, distribuite pe scară largă, fără licitaţie şi la preţuri de tun (scuzaţi clişeul, dar aici se potriveşte), ne-au ciuruit la buget. Un fleac, normal, nu ştiam că-l doare pe Atanasiu fix în spate.

Atanasiu a ordonat "La Glock comanda!"
După ce a răspuns cu "’trăiţi!", la chemarea la luptă împotriva amărăştenilor din Irak, Ministerul Apărării şi-a dat seama că răcanii noştri sînt dotaţi pentru luptă cam cît e tanti Maria, femeia noastră de serviciu. Prin urmare, între 2004 şi 2006, Ministerul Apărării a cumpărat pistoale de la Glock în valoare de 400.000 de euro. Cam puţin, ce-i drept, însă austriecii de la Glock nu au avut nici un motiv să fie supăraţi. Penelistul Teodor Atanasiu, ministru al Apărării, a dat un brînci Universului să conspire cu ceva mai mult talent pentru bunul mers al afacerilor cu pistoale. Prin urmare, în 2006, el i-a trimis pe cei de la Glock la bunul său prieten, penelistul Mihai Nicuşor, directorul general al Companiei
Naţionale Romtehnica. Romtehnica, aflată în coordonarea Ministerului Apărării, gestionează contractele de achiziţii de armament ale Ministerului Apărării şi este autorizată să deruleze importuri de armament. Pentru Glock însă, Romtehnica nu a realizat numai importurile de pistoale, ci şi o sumedenie de contracte fără licitaţie, în calitate de reprezentant al producătorului de armament. Contractele au fost încheiate cu poliţiile comunitare din Bucureşti şi din alte cîteva oraşe din ţară. De exemplu, Poliţia Comunitară a sectorului 2 a cumpărat în 2006, fără licitaţie, pistoale Glock de 180.000 de euro de la CN Romtehnica. Tot în 2006, poliţiile comunitare de la sectoarele 1 şi 6 au luat pistoale de 140.000 de euro. În total, în doar şapte luni, Nicuşor şi Romtehnica au intermediat pentru Glock contracte de 1,55 milioane de euro.

Apărarea a intrat în conflict armat de interese
După cum am început să vă spunem mai devreme, în mandatul lui Mihai Nicuşor, CN Romtehnica s-a dedat cu plăcere la perversiuni cu dublă reprezentare în interes penelist. Pe de-o parte, compania reprezenta oficial Ministerul Apărării în relaţia cu Glock Gmbh. Adică aducea pistoalele pentru Armată în ţară, făcea actele vamale, verifica produsele
, se asigura că trag spre inamic şi nu invers etc. Pe de altă parte, în acelaşi timp, prin contractul de asociere în participaţiune încheiat cu Glock în mai 2006, Romtehnica era şi reprezentantul Glock şi negocia încheierea de contracte fără licitaţie cu instituţii ale statului. Corect, îi cam zice conflict de interese la situaţia asta. Dar normal că nu avea cum să se vadă acest lucru în condiţiile în care la cele două capete ale afacerii erau ministrul Atanasiu şi directorul Mihai Nicuşor. Cel mai prost în afacerea asta a ieşit, evident, statul, care s-a trezit rupt în locul acela ruşinos de chiar una dintre instituţiile sale. În 2006, la poliţiile comunitare au ajuns documente
de la Glock, în care Romtehnica garanta pentru preţurile practicate de producătorul de armament. Şi pentru ca lucrurile să meargă cît mai uşor, băieţii de la comunitare erau învăţaţi să încheie contracte fără licitaţie: "Pentru achiziţionarea de Poliţia Comunitară de produse
Glock, prin procedura de negociere cu o singură sursă, sînt necesare următoarele etape (…)". La aceste oferte erau anexate chiar şi modele de hotărîri de consiliu local. Însă reţineţi esenţialul, deocamdată: în baza unui contract încheiat cu Glock, Romtehnica lui Mihai Nicuşor învăţa o altă instituţie a aceluiaşi stat să facă şme… astea… afaceri cu bani
publici.

Să frecăm armamenta cu ajutorul statului
Îi dăm legătura lui Marius Tudorică, omul din mijlocul faptelor şi şeful Poliţiei Comunitare a sectorului 1 în perioada în care au fost cumpărate primele pistoale Glock. Iată cum explică Tudorică de ce Romtehnica i-a ajutat fără licitaţie: "A fost aşa, hai să îi servim şi p-ăştia, că, uite, sînt simpatici, de-abia s-au înfiinţat". Adică, pentru că poliţiştii păreau drăguţi, aşa, în naivitatea lor, pac, au fost serviţi de companie cu nişte pistoale Glock. Tudorică a ajuns şef la Poliţia Comunitară venind de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, unde erau folosite pistoalele Glock. Conform afirmaţiilor lui Tudorică, el l-a contactat pe Agripa Popescu, directorul reprezentanţei Glock din România, care l-a îndrumat către compania Ministerului Apărării: "Mi-a povestit toată tărăşenia (Agripa Popescu – n.r.) cum este, am contactat Romtehnica şi, de-aici, Romtehnica, avînd experienţă în derularea contractelor de armament, m-a ajutat într-un fel". Fostul şef al Poliţiei Comunitare a insistat asupra faptului că cei de la companie garantau că Glock oferă pistoale la acelaşi preţ la care Ministerul Apărării a cumpărat pentru soldaţii săi. Astfel, în baza contractului încheiat cu o companie aflată în coordonarea sa, Ministerul Apărării s-a trezit că face imagine moca unui producător de pistoale.

Din pistoale şi cartuşe le cresc conturi la căpuşe
Bineînţeles, acum o să vă întrebaţi cu ce s-au ales din povestea asta peneliştii Atanasiu şi Nicuşor. Păi, să ne uităm în declaraţiile lor de avere. De exemplu, abia în 2007, Atanasiu a descoperit că avea un cont de 140.000 de lei noi, deschis încă din 1998, dar de care nu suflase nici o vorbă în declaraţiile de avere de pînă anul trecut. Păi, da, de înţeles: abia în 2007 s-a copt bine lobby-ul pentru Glock, de unde şi contul cu pricina. Iar lui Nicuşor, culmea coincidenţei, tot în 2007 i-au crescut în declaraţia de avere un teren de 1.600 de metri pătraţi şi o casă de vacanţă de 200 de metri pătraţi. Fără credite, fără datorii. Aşa, pur şi simplu, din salariul lui de director la AVAS, unde l-a cărat Atanasiu după ce a fost scuipat afară de la Apărare.