La trei zile dupa ce Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane i-a iertat pe Mitropolitul Nicolae al Banatului si pe Episcopul Sofronie al Oradei pentru tulburarile produse in Biserica prin actele lor de apostazie, reactiile oficiale pe marginea acestei hotarari aproape ca nu exista. Sa fi fost toata lumea de acord cu cele stabilite de Sinod sau abia de acum incolo urmeaza sa aflam ce ne asteapta? Iata o intrebare pe marginea careia vom incerca sa discutam in randurile care urmeaza.
Trebuie sa recunoastem, cazul celor doi ierarhi a pus Biserica Ortodoxa Romana intr-o situatie extrem de delicata, iar rezolvarea, indiferent in ce sens ar fi fost facuta - de iertare sau de caterisire - avea sa produca nemultumiri intr-o tabara sau alta. De aceea Sinodul a ales o formula de compromis, poate nu cea mai fericita, dar care, deocamdata, nu afecteaza grav relatiile cu celelalte biserici ortodoxe si nici cu cele catolice, cel mult poate produce nemultumirea unei parti a credinciosilor proprii, situatie care poate avea insa repercusiuni imprevizibile.
Desolidarizari, interpretari, „false smerenii“
Dezbaterile din Comisia canonica si din Sinod pe marginea acestor cazuri nu au fost simple. Unii spun ca Mitropolitul Nicolae Corneanu, prin promovarea sa in fruntea Comisiei de dialog ecumenic si interreligios al BOR, ar fi fost incurajat in fapta sa, apoi ca Mitropolitul Teofan al Moldovei, presedintele Comisiei canonice, si Andrei, Arhiepiscopul de Alba Iulia, s-ar fi desolidarizat de Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, care a cerut caterisirea celor doi ierarhi. Un lucru este cert: 47 de sinodali au votat pentru iertarea celor cazuti in greseala si unul singur, Mitropolitul Clujului, pentru caterisirea lor. Pe forurile de pe Internet, rezultatul deciziei Sfantului Sinod a fost comentat in fel si chip, mergandu-se de la aprecierea fara rezerve la caracterizarea lui ca rezultat al unei „false smerenii si a unei credinte fatarnice”, care a dus la o interpretare „mai mult emotionala decat rationala a canoanelor”.
O singura iertare, dupa care ratacirea va fi aspru pedepsita
Comunicatul Sfantului Sinod insa vrea sa spuna ca in cazul ierarhilor Nicolae si Sofronie s-a procedat in primul rand crestineste, iertandu-le faptele comise, „ca prim semn de indreptare”, dupa ce acestia au regretat si s-au pocait, cerandu-si iertare. Apoi, ca Sinodul nu mai este dispus sa manifeste ingaduinta pentru incalcarea Sfintelor Canoane si a invataturii de credinta ortodoxa fata de nimeni: „Sfantul Sinod a hotarat ca nu este ingaduit nici unui ierarh, preot, diacon, monah, monahie sau credincios mirean din Biserica Ortodoxa Romana sa se impartaseasca euharistic in alta Biserica crestina. De asemenea nu-i este ingaduit nici unui cleric ortodox sa celebreze Sfintele Taine si Ierurgii cu slujitori ai altor culte. Cei care nu se supun acestei hotarari pierd comuniunea cu Biserica Ortodoxa si, in consecinta, vor suporta sanctiuni canonice corespunzatoare starii pe care o ocupa in Biserica: depunerea din treapta sau caterisirea, in cazul clericilor, si oprirea de la impartasanie a credinciosilor mireni”, se spune in documentul citat.
Unde mai este minunea petrecuta la greco-catolici?
Intrebarea unui cititor al ziarului nostru aduce in discutie insa un alt aspect interesant al problemei: ce spun greco-catolicii si romano-catolicii despre aceasta hotarare a Sinodului? Regretand gestul impartasirii din potirul greco-catolic si cerandu-si iertare pentru ratacire, Mitropolitul Nicolae neaga de fapt autenticitatea, valabilitatea actului sacramental la care s-a facut parte. Unde mai este atunci „minunea” de care vorbeau greco-catolicii ? „Nu pot sa fiu decat cu recunostinta pentru faptul ca Sfantul Sinod apreciaza si bunele si relele asa cum se cuvine”, declara spasit IPS Nicolae pentru RRA, la scurt timp de la aflarea rezultatului votului din Sinod. Romano-catolicii au realizat insa intorsatura care a luat-o situatia si a dat un comunicat ce dovedeste acest lucru. Dupa ce spune ca a luat act de hotararea Sinodului referitoare la cei doi ierarhi ortodocsi, considera ca „se cuvine ca fiecare Biserica sa-si rezolve propriile probleme dupa canoanele si regulamentele proprii”, dar au convingerea ca dialogul dintre cele doua Biserici va progresa „in directia impartasirii din acelasi potir”.
Se asteapta reactiile Bisericilor Ortodoxe si a credinciosilor
Probabil in perioada imediat urmatoare vom afla care sunt reactiile Bisericii Ortodoxe Ruse, care a cerut explicatii in legatura cu fapta celor doi, iar unele manastiri rusesti au refuzat intrarea romanilor ortodocsi in locasurile lor, atitudinea Sfintei Chinotite a Muntelui Athos, care a cerut „inlaturarea smintelii”. Laicatul Ortodox Roman cere, în schimb, o rejudecare de urgenta a cazurilor în cazul în care se va constata ca ierarhii iertati au mimat doar conjunctural regretul si pocainta, . Asteptam, de asemenea, punctul de vedere al Patriarhiei Ecumenice si au celorlalte Biserici Ortodoxe si, nu in ultimul rand, ce vor face miile de credinciosi care au cerut, prin semnaturile lor, pedepsirea celor doi ierarhi care au incalcat canoanele ortodoxe. Speram sa nu se ajunga la scandalul dezbinarii, care a pricinuit in mare parte secularismul modern si indiferentismul religios, de care Patriarhul Daniel este foarte constient, dupa cum o dovedeste cuvantul rostit de Preafericirea Sa in Sinod.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu