Marii infractori au trecut fluierand pe sub nasul politistilor de frontiera

Pe parcursul anului trecut, Serviciul Roman de Informatii a intervenit in repetate randuri la Justitie pentru a nu fi eliberati unii arestati impotriva carora existau probe concludete. Afirmatia a fost facuta intr-un mod ceva mai voalat chiar de catre seful SRI, directorul Radu Timofte, in plenul Parlamentului. Timofte a evitat sa dea exemple concrete in acest sens, cu o singura exceptie: "La Targu Mures, de exemplu, intr-o problema de procedura, exista riscul de a se lua o decizie neconforma cu informatiile SRI trimise la Parchet". Mai mult, Radu Timofte a facut vorbire si despre faptul ca personaje implicate in scandaluri de proportii au fost avertizate cu privire la iminenta arestarii lor, fapt ce le-a dat posibilitatea sa paraseasca tara si, implicit, sa scape de raspundere. Pe aceasta cale, seful unui serviciu de informatii critica, in premiera, cel putin doua dintre institutiile statului: Parchetele si Politia de Frontiera. In timp ce prima ii elibereaza cateodata cel putin dubios pe anchetati, cealalta le permite extrem de usor sa paraseasca tara. Cazurile de acest gen sunt deja de notorietate, majoritatea dintre cei in cauza trecand fara sa fie deranjati nici cu o intrebare pe sub nasul oamenilor generalului Neagu de pe Aeroportul Otopeni sau de la Giurgiu. Familia Tarau: fiul contrabandist fugit peste granita, tatal promovat consul in Ungaria In luna aprilie a anului 2001, fiul prefectului de Bihor a fost arestat preventiv sub acuzatia de contrabanda cu combustibil. El importase mari cantitati de produse petroliere prin doua dintre firmele sale, folosindu-se de documente de livrare false. Prin ingineria cu pricina s-a evitat ilegal plata taxelor vamale. Arestarea lui Tarau junior a tinut insa doar 36 de ore, procurorul general al Bihorului ordonand de urgenta eliberarea inculpatului. Din arest, beizadeaua prefectului a ajuns direct intr-un salon al Spitalului Judetean, cu diagnosticul de insuficienta cardiaca. O luna mai tarziu, Adrian Tarau disparea fara urma, presa de la acea vreme lansand ipoteza stabilirii sale in Statele Unite. Un an mai tarziu, politia a cerut in mod expres Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie emiterea unui nou mandat de arestare pe numele lui Tarau. Raspunsul Parchetului a fost ca nu exista suficiente probe, desi autoritatile slovace remisesera prin Interpol un dosar ce-l vizeaza pe Tarau junior. Intr-un final, dupa alte cateva luni de "negocieri", a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Adrian Tarau, in timp ce tatalui sau, care se autosuspendase din functia de prefect, i se oferea un post de consul la misiunea diplomatica din Ungaria. Insa pana ca mandatul de arestare sa fie aplicat, Tarau junior apucase sa paraseasca tara, impreuna cu familia. Ulterior, el dadea interviuri din strainatate in care spunea ca e in drum spre tara, insa frontiera a fost trecuta doar de sotia si copilul sau. El a ramas bun fugit, asa cum e si acum. Maria Vlas si Nicolae Popa, "invitati" in tara ca sa spuna unde sunt banii FNI Presedinta SOV Invest si directorul executiv al aceleiasi societati sunt dati in urmarire internationala inca din primele zile ale falimentului FNI. In mai 2000, a fost emis mandatul de arestare pe numele Ioanei Maria Vlas. La scurt timp, era chemat la audieri si Nicolae Popa, director executiv la Gelsor, pe motivul ca, exact inainte de prabusirea fondului, acesta rascumparase in nume propriu peste 260 de miliarde de lei si inca 12,5 miliarde in numele societatii sale, Imola SRL. Dupa o prima runda de discutii, IGP anunta public faptul ca Ioana Maria Vlas si Nicolae Popa au parasit tara. Prima se banuia ca se ascunde in Israel, in timp ce Popa nu se stia unde s-ar ascunde. Daca in cazul presedintei SOV s-a mai facut ceva tevatura, despre Nicolae Popa nu s-a mai spus aproape nimic vreme de 3 ani. Intr-o declaratie de acum un an a lui Sorin Ovidiu Vantu, acesta sustinea ca fostul sau colaborator s-a stabilit in Suedia, unde si-a deschis o afacere de familie. Dupa Maria Vlas au fost trimisi in Israel mai multi procurori si politisti, insa negocierile cu autoritatile de acolo nu s-au concretizat in nici un fel. Nici macar solicitarea premierului Adrian Nastase, care a trimis un an mai tarziu o scrisoare omologului sau israelian, nu a avut sorti de izbanda. Sorin Beraru: urmarit general in Romania - om de afaceri in Israel Pe numele teparului Sorin Beraru, implicat in mai multe privatizari frauduloase, au fost emise pana acum zeci de mandate de arestare. Totul a inceput in primavara anului 2001, cand afacerile lui Beraru au facut obiectul unui megacontrol guvernamental. Dosare in care se dovedeau escrocheriile facute de firmele sale au ajuns pe masa ministrului de Interne, Ioan Rus, a sefului Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, a procurorului general Tanase Joita, precum si la Garda Financiara sau la Corpul de control al premierului. Printre tintele controlului cu pricina s-au numarat afacerea CICO, lantul de firme Pheonix Med, privatizarile societatilor Reco SA si Flamura Bucuresti. Ancheta demarata de catre institutiile amintite mai sus a dus in cele din urma la eliberarea unui mandat de arestare pe numele lui Beraru, pentru fals si uz de fals. Numai ca, ghinion, acesta din urma trecuse nestingherit frontiera imediat dupa ce au inceput cercetarile in dosarul CICO. Asa ca toata munca organelor de ancheta s-a materializat intr-un simplu ordin de urmarire prin Interpol, care nu a fost niciodata dus la bun sfarsit. Mai mult, acelasi Sorin Beraru il saluta cu nonsalanta pe premierul Adrian Nastase, cu prilejul unei intalniri a acestuia din urma cu oamenii de afaceri israelieni, organizata la Tel Aviv. Numele lui Beraru figura pe lista invitatilor la intalnirea cu pricina, alaturi de un alt urmarit international, traficantul de arme Shimon Naor, dar premierul a aflat acest lucru abia in sala de conferinta. Escrocii bancari au dat interviuri in strainatate pentru a-si sustine nevinovatia Alexandru Dinulescu, fostul presedinte al Bankcoop, si Steriu Popescu, vicepresedinte onorific al falimentarei Credit Bank, au avut o perioada in care au fost infractorii cei mai urmariti din Romania. Cu 5 condamnari la activ si 21 de dosare penale instrumentate pe numele sau, Steriu Popescu nu a avut altceva de facut decat sa se refugieze in SUA. A parasit tara exact in ziua in care a fost chemat sa dea explicatii la IGP cu privire la prejudiciile aduse bancii pe care a condus-o. La audieri a cerut sa fie lasat la toaleta, a iesit din sediul IGP si, la Gara de Nord, s-a urcat in expresul de Budapesta. Cateva luni mai tarziu trimitea faxuri din New York, prin care incerca sa-si probeze nevinovatia. Intr-un final, lovit de o boala incurabila, a hotarat sa moara in tara. A sosit in Romania in carucior, a fost saltat de politistii de frontiera care, culmea tupeului, l-au bifat la capitolul "capturi" si trei zile mai tarziu a murit. Decesul sau a permis clasarea dosarelor instrumentate pe numele sau, dar nu si recuperarea prejudiciului de zeci de miliarde de lei. Celalalt presedinte de banca dat in urmarire internationala s-a multumit pana acum sa dea interviuri din strainatate. Alexandru Dinulescu a fost arestat in februarie 1997 sub acuzatia de devalizare a Bankcoop. Trei luni mai tarziu era eliberat din arest si a fugit in SUA. A venit imediat si condamnarea - 10 ani de inchisoare - insa omul nu a mai fost de gasit. In luna noiembrie a anului trecut, chestorul Dumitru Sorescu, adjunct al sefului IGP, avea sa declare: "A fost o balba. Am gresit si noi, a gresit si Justitia".